Ascultă acest episod aici, sau citește mai jos

Când oamenii vin la mine, de obicei sunt bântuiți de o stare deplorabilă – nu au un somn odihnitor, nu se pot concentra la lucru, acasă se cearta cu toată lumea. Unii dintre ei au fost ani de zile la psiholog și nu au reușit să treacă peste problema lor, alții sunt umpluți peste măsură cu antidepresive oferite de către psihiatri și supraviețuiesc într-o stare zombificată, în care se târăsc de la o zi la alta, fără nici cea mai mică urma de viață, de speranța, de satisfacție.

Îmi pare rău pentru acești oameni, știu cum se simt, am fost și eu acolo, înțeleg ce înseamnă lunile lipsite de somn, durerile de cap, frica constantă că îmi voi pierde controlul și voi face ceva nesăbuit, la lucru sau la metrou.

Îmi sunt dragi în suferința lor, le ascult cu drag povestea suferinței lor, și apoi le adresez următoarea întrebare: Ce este anxietatea?

Ce este anxietatea?

Sută la sută dintre ei nu pot să îmi răspundă. Cât de ciudat este asta? Au mers la psiholog, au luat pastile de la psihiatru, suferă în continuare de anxietate și după ani de terapie, încă nu au informația necesară nici măcar să explice de ce suferă. Poate cineva să rezolve o problemă dacă nici măcar nu poate să explice care este problema? Cu siguranță nu. Atunci, hai să vedem chiar de la început ce înseamnă anxietatea.

Pornim de la simptome – cum se simte în corp stimata doamnă? Probabil vei spune ca simți următoarele: durere în piept, gura uscată, stomacul strâns, mușchii încordați – te doare spatele, te simți înțepenit/ă, transpiri, dar în același timp simți și frig. Tremuri fără să știi de ce, poate hiperventilezi, adică respiri foarte repede și parcă nu ai aer. Îți sună cunoscute aceste exprimări în corp ale anxietății, nu-i așa?

Dar mintea, cum te simți psihic? Parcă îți vine să fugi, să evadezi din situație, parcă simți că ceva rău se va întâmpla și vrei să alergi, să scapi cu viață. Simți că nu poți să îți controlezi gândurile, ai o stare de neliniște, de agitație.

Sună îngrozitor, parcă este o boală, sau mai rău, parcă ești posedat/ă de un spirit, la rândul său confuz. Acestea erau explicațiile în trecut și care încă mai apar la televizor, dar explicația reală este de o mie de ori mai simplă.

Imaginează-ți că trăiești acum mii de ani, într-un trib, în savană. În societatea de vânător-culegător de atunci, ieși să aduni hrană, la vânătoare. Împreună cu câțiva colegi din tribul tău, ați ochit un grup de zebre care vor asigura hrana câteva săptămâni bune întregii voastre societăți. Te apropii încet de animale, îți pregătești arcul, ochești zebra, încordezi arcul, și chiar când să eliberezi săgeata ce se întâmplă? Cineva te atinge pe spate – cine este? Este un leu! Din vânător, tocmai ai devenit pradă! Ce simți, ce faci?

Probabil nu ai timp să te autoanalizezi ce gânduri și emoții îți trec prin minte – ce faci este să o iei la fugă. Sau să te bați cu leul. Decizia de fugă sau bătaie, nu o iei tu conștient, ci este luată de către creier la nivel inconștient. Creierul măsoară într-o fracțiune de secundă șansele tale de supraviețuire dacă hotărăști să fugi, poate către un copac sau grotă, respectiv dacă te bați cu leul. Totul se întâmplă într-o clipită, fără ca tu să fii conștient/ă de acest proces – scopul este supraviețuirea ta, scopul nu este să fii tu la curent cu ce se întâmplă în moment.

Fie că domnul Creier alege ca tu să fugi sau să te lupți, el va realoca resurse către acel proces. Ce ai nevoie ca să fugi sau să te bați? Ai nevoie de putere, deci va direcționa resurse către mușchi (se vor încorda), resurse pe care le ia din zonele care nu sunt importante să funcționeze în acel moment.

De exemplu, mușchii te ajuta la supraviețuire, dar circulația sanguină nu este eficientă la extremitățile corpului (degete, urechi) când fugi sau te bați cu leul. Inima îți bate tare, pompează sânge, simți că îți explodează din piept. În același timp, nu este nevoie sau ar fi chiar contra indicat ca sistemul digestiv să funcționeze în timp ce tu încerci să scapi cu viață. Inima funcționează la maxim, respirația este rapidă, iar sistemele digestiv și imunitar sunt puse pe pauză.

Există deci două moduri în care corpul tău funcționează: modul de supraviețuire (fugă sau bătaie) în care resursele sunt redirecționate către încleștarea mușchilor, ritmul accelerat al inimii, respirație superficială rapidă. În acest mod, sistemele imunitar, digestiv, de reparare și de reproducere sunt puse pe pauză, de aceea experimentezi: durere de stomac, diaree sau constipație, îmbolnăviri mai dese, recuperare mai lentă la nivel de corp, lipsă de dorință sexuală sau erecție.

Modul opus celui de supraviețuire, când nu fugi și nu te bați, este modul normal, cel de zi cu zi, de echilibru, când resursele sunt împărțite către sistemele imunitar, digestiv, de vindecare și reproducere. Aici respirația este lentă și calmă, mușchii sunt relaxați, inima funcționează standard, astfel încât nici nu remarcăm bătăile inimii.

Ce legătura are anxietatea cu leul? Are o legătură totală.

Anxietatea este, de fapt, activarea sistemului de supraviețuire, de luptă sau fugă.

În alte cuvinte, când suferi de anxietate, creierul tău crede că tu ești într-o situația de viață sau moarte, crede că te lupți cu leul, și încearcă să te ajute activând sistemul de fugă sau luptă, și redirecționând resursele corpului tău pentru a susține acest sistem, pentru a te salva de la moarte.

Când inima vrea să ne iasă din piept și simțim că ne sufocăm, credem că nu putem respira, că ne sufocăm și că vom muri, dar este asta adevărat? Răspunsul îl găsești în modulul următor. Pe curând!

Distribuie episodul unei persoane dragi, care suferă de anxietate