Ascultă acest episod aici, sau citește mai jos

Salvatorul este tot în poziția de putere, ca și abuzatorul, și modul său de exprimare este de falsă susținere, adică susținerea pe termen scurt cu nevoia eșuării pe termen lung. De exemplu, dacă o victimă se plânge salvatorului despre relația cu soțul, salvatorul va lua mereu poziția victimei „da, ai «dreptate»”, „este «corect» să te enervezi”, „tu ai «adevărul»”, și o face în astfel mod încât victima să se reîntoarcă mereu la salvator.

Inevitabil, salvatorul ajunge la datul de sfaturi: „ar «trebui» să…”, „ar «trebui» să îți iei bagajele și să pleci”, „ar «trebui» să îi spui în față ceea ce simți”. Soluțiile salvatorului par intuitive pentru victimă, dar, de fapt, sunt soluții capcană, care funcționează pe termen scurt, dar pe termen lung au consecințe mult mai grave. Salvatorul se asigură, inconștient, că victima va avea necazuri și mai mari, iar acesta este modul prin care își poate menține rolul de salvator.

Salvatorul nu poate exista, dacă victima se vindecă cu adevărat.

Când vorbește despre sine, salvatorul crede că „doar încerc să ajut pe alții”, „nu fac nici un rău nimănui”. Salvatorii, la fel ca și abuzatorii și victimele, nu sunt conștienți de rolurile pe care le joacă. Folosesc un limbaj incredibil de manipulativ, asemenea teroriștilor și violatorilor: „dacă faci cum spun eu, totul va fi «bine»”, care înseamnă: „«trebuie» să faci cum spun eu, dacă vrei să fie «bine»”.

Ironic, salvatorul nu are grijă de viața sa, dar are sfaturi nelimitate despre cum ar „trebui” tu să reacționezi și să îți trăiești viața. Noi, victimele, credem că salvatorul este o persoană pozitivă în viața noastră, dar dacă ar fi să îl caracterizăm ar fi: catalizator, pain reliever, ține victima dependentă, te face să te simți bine temporar, fără să rezolvi problema, fără să faci față problemei reale.

Cel mai ușor mod de a te salva, este să îți spună că toți ceilalți sunt de vină: soțul (nu tu) este de vină, copiii (nu tu) sunt de vină, colegii, șeful, etc. Tu niciodată nu ai nici o vină. Astfel, salvatorul te ține într-o bulă de necunoaștere, în care crezi că salvatorul este (singurul) prieten al tău, și toți ceilalți sunt împotriva ta.

Când este descoperit ca salvator, acesta își schimbă imediat rolul în victimă: „dacă ai ști tu câte lucruri am sacrificat eu pentru tine…” – expresie pe care probabil ai auzit-o și tu în familia ta.

Salvatorul își poate lua un soț pe care să îl privească ca pe un proiect: „soțul este acum cioban manelist, dar eu îl voi salva și îl voi transforma în prinț”. Îți dai seama că singura transformare va fi cea în suferință și eventual divorț.

Recunoști modelul de salvator? Ai și tu acasă și la servici așa ceva? Care sunt cei trei salvatori de top în viața ta?

Distribuie episodul unei persoane dragi, care suferă de anxietate