Ascultă acest episod aici, sau citește mai jos

De ce simțim astfel? De ce ne simțim mult mai bine când spunem VREAU sau NU VREAU, decât TREBUIE?

Pentru că atunci când spunem TREBUIE… renunțăm la control!

Noi nu avem control asupra vieții noastre, noi facem ce… TREBUIE. CINE? hotărăște este ce TREBUIE? Cine îți spune ție ce TREBUIE și ce NU TREBUIE? O ființă atotștiutoare din norișori? De unde vine/coboară? această lege ca TREBUIE? Cine este acea persoană care îți da ordine ce TREBUIE și NU TREBUIE?

Poi… NIMENI! Nu există NIMENI care să îți spune ce TREBUIE. Dar cumva, cumva, tu tot dai controlul vieții tale acelei persoane din nori, sau cuiva care nu este aici… care nu vorbește cu tine, și care probabil nici nu există. Cum este posibil așa ceva? Ca cineva care nu există, să-ți controleze viața? Poi, nu e posibil, nu-i așa?

Dar cumva, cumva, noi facem asta posibil, să renunțăm la controlul asupra propriei vieți. Și cum te simți când faci asta? Te simți tensionat/ă, presat/ă… mult/a lot. Te simți rău. Ai vrea cumva să nu te mai simți rău? Te cred. Te cred. Ce facem atunci? Luăm controlul vieții înapoi, folosind cele două expresii: VREAU și NU VREAU.

Distribuie episodul unei persoane dragi, care suferă de anxietate